Recent, ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a afirmat că Austria va menține blocajul asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen până la observarea unei scăderi „susținute” a numărului de solicitanți de azil. Poziția Austriei a stârnit dezbateri și controverse atât în rândul cetățenilor, cât și al politicienilor din România și Bulgaria. Acest articol examinează această problemă și discută dacă decizia Austriei este sau nu justificată.
Cuprins
Contextul migrației și aderarea României și Bulgariei la Schengen
Austria s-a confruntat de-a lungul anilor cu o presiune semnificativă din partea migranților și solicitanților de azil. Acest fapt a determinat autoritățile austriece să exprime în mod repetat preocupări legate de securitatea frontierelor, iar aceste argumente au fost folosite pentru a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen. Cu toate acestea, datele statistice relevă faptul că în ultimii ani numărul solicitanților de azil în cele două țări a înregistrat o scădere.
Potrivit datelor Eurostat, în România numărul solicitărilor de azil a scăzut de la 2.161 în 2019 la 1.215 în 2020. În același timp, în Bulgaria, numărul solicitărilor de azil a scăzut de la 2.535 în 2019 la 1.695 în 2020. Aceste cifre indică o tendință descendentă în ambele țări, care contrazice preocupările Austriei.
Deși scăderea numărului de solicitanți de azil în România și Bulgaria poate fi considerată un semn pozitiv, Austria continuă să blocheze aderarea celor două țări la Schengen. Această situație ridică întrebări cu privire la adevăratele motive ale Austriei și dacă aceste preocupări legate de securitatea frontierelor sunt într-adevăr justificate.
Reacția societății civile și a politicienilor din România și Bulgaria
Opinia publică și reprezentanții politici din România și Bulgaria au exprimat nemulțumire și frustrare în legătură cu atitudinea Austriei, pe care o consideră discriminatorie și nedreaptă. Ei critică faptul că Austria folosește problema migrației pentru a bloca aderarea celor două țări la spațiul Schengen și se întreabă dacă motivele reale ale acestei decizii nu sunt, de fapt, legate de interese economice sau relații bilaterale.
În căutarea unor soluții alternative, unii politicieni și experți au propus crearea unui „mini-Schengen” între România, Bulgaria și Grecia. Acest acord ar permite libera circulație între cele trei țări, fără a fi nevoie de aprobarea tuturor membrilor spațiului Schengen. Astfel, ar fi posibilă colaborarea în domenii precum comerțul, transportul și turismul, și ar facilita cooperarea între cele trei state în gestionarea fluxurilor migratorii.
De asemenea, s-au ridicat întrebări cu privire la posibilele motivații economice și politice ale Austriei în a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen. Unii observatori sugerează că Austria ar putea dori să își protejeze propriile interese economice sau să mențină anumite avantaje în relațiile bilaterale cu cele două țări. Alții susțin că decizia Austriei ar putea fi influențată de presiuni interne sau de partidele politice care promovează o agendă mai restrictivă în privința migrației.
În acest context, cetățenii și politicienii din România și Bulgaria continuă să solicite o revizuire a poziției Austriei și a argumentelor care stau la baza acesteia. Ei consideră că cele două țări au făcut progrese semnificative în îndeplinirea criteriilor de aderare la Schengen și că ar trebui să li se acorde șansa de a se alătura spațiului de liberă circulație. Aprecierea acestor eforturi și colaborarea în abordarea provocărilor comune ar putea duce la o soluție mai echitabilă și mai durabilă pentru toate părțile implicate.
De ce Austria blochează aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen?
Chiar dacă România și Bulgaria au depus eforturi susținute pentru a îndeplini criteriile de aderare la spațiul Schengen, Austria continuă să se opună aderării acestora. Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, susține că aderarea va rămâne blocată până când numărul de solicitanți de azil va înregistra o scădere „susținută” în ambele țări.
Raționamentul Austriei în spatele acestei decizii este complex și poate fi analizat din mai multe unghiuri:
- Problema migrației: Austria consideră că aderarea României și Bulgariei la Schengen ar putea duce la o creștere semnificativă a numărului de refugiați care trec dinspre Turcia în cele două țări. Prin eliminarea controalelor la frontiere, acești migranți ar putea să intre mai ușor în spațiul Schengen și să se deplaseze în alte țări membre. Aceasta ar putea exercita o presiune suplimentară asupra sistemelor de azil și resursele țărilor afectate.
- Preocupări legate de securitatea frontierelor: Austria a exprimat îngrijorări cu privire la capacitatea României și Bulgariei de a asigura securitatea frontierelor externe ale spațiului Schengen. Astfel, autoritățile austriece pot argumenta că blocajul aderării celor două țări la Schengen este menit să protejeze spațiul de posibile amenințări la adresa securității, precum traficul ilegal de persoane, contrabanda sau terorismul.
- Interese economice și politice: Unii observatori sugerează că Austria ar putea avea interese economice sau politice care stau la baza deciziei de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen. De exemplu, în calitate de membru al spațiului Schengen, Austria poate beneficia de avantaje comerciale sau turistice în relațiile bilaterale cu cele două țări. În plus, opoziția față de aderarea României și Bulgariei poate fi influențată de politica internă austriacă și de partidele politice care promovează o abordare mai restrictivă în privința migrației.
Decizia Austriei de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen se bazează pe o combinație de factori, care includ preocupări legate de migrație, securitatea frontierelor și interesele economice și politice. Dezbaterile cu privire la justiția acestui blocaj continuă în rândul cetățenilor.
Reacții și consecințe
Decizia Austriei de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a generat nemulțumiri în rândul cetățenilor și oficialilor celor două țări. Mulți consideră că această decizie este nejustificată și că Austria ar trebui să își revizuiască poziția.
De asemenea, există și voci care sugerează că acest blocaj are la bază motive economice. Spre exemplu, unii susțin că Austria a lăsat Croația să adere la Schengen, deoarece aceasta a încheiat acorduri economice avantajoase cu Austria, în timp ce România și Bulgaria nu au reușit să facă acest lucru.
Cum ar trebui să reacționeze România și Bulgaria?
În fața acestui blocaj, România și Bulgaria ar trebui să continue să își consolideze eforturile pentru a îndeplini criteriile de aderare la spațiul Schengen și să demonstreze că sunt pregătite să facă parte din acest spațiu. De asemenea, este important ca cele două țări să continue să colaboreze cu statele membre Schengen și să se implice în dialoguri constructive cu Austria, pentru a rezolva această problemă.
Deși este posibil ca Austria să își mențină poziția în viitorul apropiat, România și Bulgaria trebuie să rămână optimiste și să nu își piardă încrederea în procesul de aderare la Schengen.
Prin Urmare
În ciuda obstacolelor întâlnite, România și Bulgaria trebuie să continue să își consolideze eforturile pentru aderarea la spațiul Schengen. Este important ca aceste țări să demonstreze că sunt pregătite să facă parte din acest spațiu și să colaboreze cu statele membre Schengen pentru a aborda problema numărului de solicitanți de azil. De asemenea, trebuie să se implice în dialoguri constructive cu Austria și să își asigure susținerea celorlalte state membre Schengen.
Surse
- Eurostat: Statistici lunare privind solicitările de azil
- Energynomics: Croația, Austria și Germania au ajuns la un acord pentru o nouă conductă de gaze
- Medserv Energy: Croația acordă 10 licențe de explorare petrolieră și gaziferă în largul mării
- Reddit: Gunther Fehlinger – Blocare România pentru totdeauna
- Ziare.com: Vizita OMV Petrom la Cotroceni pentru modificarea legii offshore și aderarea la spațiul Schengen
Aderarea la spațiul Schengen este o oportunitate semnificativă pentru România și Bulgaria, permițând o mai bună colaborare între țările vecine și facilitând libera circulație a cetățenilor. Cu toate acestea, obstacolele politice, precum poziția Austriei, pot îngreuna acest proces. Prin cooperare și dialog, România și Bulgaria pot spera să depășească aceste dificultăți și să se alăture în cele din urmă spațiului Schengen.