Schimbări fiscale dramatice sub Marcel Ciolacu – Politicienii Mincinoși și Creșterea Taxelor

Din începutul anului 2023, am experimentat efectele dăunătoare ale politicienilor mincinoși. Impozitul pe venit pentru persoanele fizice a fost dublat și, în mod similar, impozitul CASS a crescut și el de două ori. Publicul larg s-ar putea să nu înțeleagă în totalitate acest lucru, dar are un impact semnificativ.

Începând cu 1 ianuarie 2023, politicienii au implementat o serie de măsuri fiscale controversate, care au stârnit multe dezbateri și frustrare în rândul cetățenilor. Aceste schimbări, printre care dublarea impozitului pe venit pentru persoanele fizice și a impozitului CASS, au fost adesea atribuite politicienilor „mincinoși”. Această percepție a fost alimentată în mare măsură de lipsa de transparență și comunicare în cadrul procesului de luare a deciziilor. În cadrul acestui articol, vom analiza aceste schimbări, explicația lor și impactul lor asupra societății românești.

Impozitul pe dividende: De ce 8% în România și 25-30% în Occident?

„Doar la dividende, noi avem 8%, în Germania 26%. Nu poți să retragi dividende de la propria companie și apoi să împrumuți propria companie luând dobândă. Aceste lucruri nu se întâmplă într-un stat normal”

Marcel Ciolacu

Acesta este subiectul care îl preocupă pe Ciolacu de câteva luni. În timpul coaliției din anul precedent, a solicitat expres ca impozitul pe dividendele companiilor de la bursă să fie de 16%.

Pe de o parte, există argumentul că speculanții care cumpără acțiuni nu ar trebui să beneficieze de un paradis fiscal, în care nivelul de impozitare este semnificativ mai scăzut decât în alte țări. Acest punct de vedere consideră că este necesară o „aliniere” a nivelurilor de impozitare cu cele din țările occidentale, pentru a asigura un nivel de joc echitabil și pentru a preveni evaziunea fiscală și speculațiile nesustenabile.

Pe de altă parte, există argumentul că nivelul actual al impozitului pe dividende este adecvat pentru stadiul de dezvoltare al economiei românești. Acest punct de vedere consideră că o creștere prea abruptă a impozitului pe dividende ar putea descuraja investițiile și ar putea afecta negativ dezvoltarea pieței de capital.

Dezvoltarea Bursei și Impozitarea Capitalului: O Perspectivă Istorică

În contextul acestei dezbateri, este important să înțelegem dezvoltarea istorică a bursei și a pieței de capital. Bursele de valori, așa cum le cunoaștem astăzi, au o istorie lungă, carese întinde pe parcursul a sute de ani. Prima bursă modernă a fost înființată în Belgia în secolul al XVI-lea, urmată de alte burse importante în Olanda și Marea Britanie. Aceste burse s-au dezvoltat pe fondul expansiunii coloniale și al creșterii comerțului internațional.

Bursa de la București, în schimb, este mult mai tânără, fondată abia în 1882. În plus, bursa românească nu a avut oportunitatea să se dezvolte în mod constant. A avut de înfruntat numeroase provocări istorice, inclusiv cele două războaie mondiale, perioada comunistă în care a fost desființată, și numeroase crize economice.

Aceasta ne duce la concluzia că orice comparație între impozitarea capitalului în România și cea din țările occidentale trebuie să țină cont de aceste diferențe istorice și contextuale. Într-un mediu în care bursa românească este încă în stadiu de maturizare, orice măsură fiscală trebuie să fie atent considerată pentru a nu inhiba dezvoltarea și creșterea.

Criticile aduse bursei capitaliste, care s-au dezvoltat de-a lungul a 200-300 de ani, ignoră faptul că bursa românească este încă în dezvoltare. Pentru a crește corespunzător, bursa românească trebuie să fie tratată cu grijă, nu cu un „topor”.

Semnalul unei Continuități Bune

Schimbările fiscale recente au fost considerate de mulți drept un semnal negativ pentru investitori și pentru mediul de afaceri. Cu toate acestea, nu toate schimbările au fost negative. Guvernul PSD a făcut pași importanți în a asigura o continuitate a politicilor economice și în a menține stabilitatea.

Pentru a realiza acest lucru, PSD trebuie să evite cedările către grupurile de influență sau lobby, inclusiv din Orientul Mijlociu, Turcia și chiar SUA. Prin menținerea unei politici de independență și prin evitarea presiunilor externe, PSD are oportunitatea de a construi un cadru economic stabil și atractiv pentru investitori.

Taxarea Capitalului Autohton: Un Echilibru Delicat

Un aspect important în discuția despre taxarea capitalului este modul în care capitalul autohton este impozitat. În România, ca și în multe alte țări, există o dorință de a încuraja investițiile interne și de a promova dezvoltarea afacerilor locale. În acest context, nivelul impozitului pe capital poate avea un impact semnificativ.

Există un contrast interesant între dorința de a încuraja capitalul autohton și dorința de a avea un impozit pe capital similar cu cel din Germania. În teorie, aceste două obiective pot fi în conflict, deoarece o creștere a impozitului pe capital poate descuraja investițiile interne. Cu toate acestea, este posibil să se găsească un echilibru, prin care capitalul autohton este încurajat, în timp ce se asigură că nivelul de impozitare nu este atât de scăzut încât să faciliteze evaziunea fiscală sau să creeze o inegalitate prea mare între investitorii interni și cei străini.

Creșterea Taxelor Locale și Costul Utilităților: O Perspectivă Socio-economică

Ultimul punct important în această analiză a politicii fiscale recente din România este legat de creșterea taxelor locale și de costul utilităților. În ultimele luni, taxele locale au crescut semnificativ, iar costul utilităților a explodat. Aceste creșteri au pus o presiune considerabilă asupra populației, care este acum chemată să voteze în favoarea celor care au implementat aceste creșteri.

Aceasta este o problemă socio-economică complexă, care implică un echilibru delicat între nevoia de venituri pentru guvern și nevoia de a asigura un trai decent pentru cetățeni. Creșterea taxelor locale și a costului utilităților poate genera venituri suplimentare pentru guvern, care poate fi folosit pentru a finanța programe sociale și de dezvoltare. Cu toate acestea, aceste creșteri pot fi, de asemenea, un efort greu pentru cetățenii cu venituri mici sau medii, care se pot simți striviți de povara fiscală crescută.

Concluzie

În concluzie, politicile fiscale din România în 2023 au fost marcate de o serie de schimbări majore și de dezbateri intense. În timp ce unele dintre aceste schimbări au fost criticate, este important să înțelegem contextul în care au avut loc și să ne străduim să găsim soluții echitabile și durabile pentru viitor. Cu o abordare echilibrată, bazată pe dialog și transparență, putem spera la un sistem fiscal care să servească intereselor tuturor cetățenilor.